Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, Suceava, România

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este unul dintre cele mai importante așezăminte monahale din nordul României, situat în municipiul Suceava. Construcția actualei biserici a început în anul 1514, din inițiativa domnitorului Bogdan al III-lea cel Orb, fiul lui Ștefan cel Mare, și a fost finalizată în 1522 de Ștefăniță Vodă.

Lăcașul are hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și adăpostește moaștele Sfântului Ioan cel Nou, martir creștin din secolul al XIV-lea, foarte cinstit de credincioși. Prezența acestor relicve a transformat mănăstirea într-un important loc de pelerinaj.

Biserica principală face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind inclusă în ansamblul bisericilor pictate din nordul Moldovei, renumite pentru frescele lor exterioare în stil bizantin. Mănăstirea este o obște de călugări și rămâne un centru spiritual major al Bucovinei, atrăgând anual numeroși vizitatori și pelerini.

Prin valoarea istorică, artistică și religioasă, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou reprezintă un simbol al credinței ortodoxe românești și al continuității tradițiilor medievale moldovenești.