Mănăstirea Vișina, Gorj, România

Mănăstirea Vișina se află în apropierea orașului Bumbești-Jiu, în județul Gorj, la intrarea sudică în Defileul Jiului. Așezământul este amplasat pe malul drept al râului Jiu, într-o zonă dominată de versanții împăduriți ai Carpaților Meridionali, la mică distanță de DN66/E79, șoseaua dintre Târgu Jiu și Petroșani.

Vatra monahală de la Vișina are origini medievale. Cercetările și evidențele arheologice datează vechea mănăstire în secolele XIV-XV. Prima atestare documentară cunoscută apare la începutul secolului al XVI-lea, iar un document emis la 14 decembrie 1514 de cancelaria lui Neagoe Basarab îl menționează pe egumenul Grigorie. Același document arată că hotarele proprietăților mănăstirii existau încă din vremea lui Mircea Voievod, fapt care confirmă existența așezământului înainte de domnia lui Neagoe Basarab.

Din vechiul complex monahal s-au păstrat ruinele bisericii cu hramul „Sfânta Treime”. Zidurile rămase, construite din piatră și cărămidă, reprezintă astăzi principalul element istoric al ansamblului. Situl figurează în evidențele patrimoniului arheologic și istoric sub denumirea „Ruinele mănăstirii Sf. Treime – Vișina”. Cercetările arheologice au identificat și fundații ale unor construcții considerate foste chilii ale mănăstirii, datate în perioada medievală și medievală târzie.

Viața monahală a fost reluată în anul 1994, în apropierea ruinelor istorice. Noul ansamblu cuprinde o biserică din lemn și clădiri cu funcțiuni monahale, vechile ruine fiind integrate în zona protejată a mănăstirii. Hramul a rămas „Sfânta Treime”.

Poziția la poarta Defileului Jiului oferă Mănăstirii Vișina o valoare aparte, reunind patrimoniul medieval, viața monahală contemporană și cadrul natural specific văii Jiului. Ruinele vechii biserici păstrează una dintre cele mai importante mărturii ale monahismului medieval din nordul județului Gorj.