Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”, Constanța, România

Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei” este un impresionant ansamblu monahal situat lângă satul Ion Corvin, județul Constanța. Ridicată în jurul unei peșteri vechi de aproximativ 16 m, acesta a fost loc de retragere și de propovăduire al Sfântului Andrei, potrivit tradiției, în jurul anului 60 d.Hr., devenind astfel primul lăcaș creștin dintre Dunăre și Marea Neagră – „Bethleemul creștinismului românesc”.

Peștera, transformată în biserică săpată în stâncă, are altar, naos, pronaos și pridvor; pe pereți lumini de candele ilumină icoane vechi, iar un pat cioplit în piatră amintește de locul de odihnă al Apostolului. Redescoperită în 1918 de avocatul Jean Dinu și preotul Constantin Lembrău, a fost resfințită în 1944; abandonată în perioada comunistă, a fost restaurată după 1990 sub îndrumarea părintelui Nicodim Dincă.

Ansamblul cuprinde trei biserici – cea din peșteră, o bisericuță din 1994–1995 cu hramul Acoperământul Maicii Domnului și o biserică mare finalizată în 2002 – precum și chilii, trapeză, paraclis și izvor cu apă tămăduitoare, ce ies din legenda în care Andrei a lovit stânca cu toiagul, făcând să curgă apă care nu seacă nici azi.

În fiecare 30 noiembrie, de praznicul Sfântului Andrei, locul devine țintă a unui mare pelerinaj, numit „Betleemul pământului românesc”, atrăgând mii de credincioși. Astăzi viețuiesc aproximativ 18–20 de călugări aici.