Schitul Iezer, Vâlcea, România

Într-o poieniță retrasă din Munții Căpățânii, pe malul văii Cheia, Schitul Iezer strălucește ca una dintre cele mai izolate sihăstrii ale Olteniei. Primele mențiuni documentare datează din vremea lui Radu cel Mare (sfârșitul sec. XV), iar lăcașul actual a fost refăcut între anii 1552–1553 și finalizat în 1567–1568 de către Mircea Ciobanul și soția sa Chiajna. În vremuri de restriște, se spune că domnitorul a ascuns aici o comoară, iar după moartea sa, schitul a fost jefuit, iar 300 de călugări au fost uciși — sunt două legende dureroase ce marchează memoria locului.

În secolul al XVII-lea, sfântul schimonah Antonie a trăit și s-a nevoit aici, a zidit chiliile care se păstrează și, alături de episcopul Ilarion, a refăcut schitul, iar astăzi odihnește în pace, fiind cinstite moaștele sale. Oaze de liniște, credință și istorie se împletesc aici, oferind spiritualitate autentică în inima naturii.