Muzeul Universității Politehnica, București, România

Muzeul Universității Politehnica din București este o instituție cultural-științifică dedicată istoriei învățământului tehnic superior din România. Situat în campusul Polizu, pe strada Gheorghe Polizu nr. 1–7, muzeul prezintă evoluția Politehnicii de la primele cursuri de inginerie în limba română, introduse de Gheorghe Lazăr la începutul secolului al XIX-lea, până în prezent.

Originea muzeului datează din anul 1884, când planurile Școlii Naționale de Poduri și Șosele prevedeau o „Sală de Muzeu și Colecțiuni”. În forma actuală, instituția a fost reînființată în anul 2000 și inaugurată oficial la 3 decembrie 2003, după o perioadă în care nu a funcționat ca muzeu distinct.

Colecțiile includ mii de exponate — instrumente științifice, machete, documente, aparate tehnice, radioreceptoare și obiecte legate de activitatea inginerilor români. Muzeul deține și o bibliotecă impresionantă, cu peste 13.000 de volume, precum și exponate care ilustrează contribuția cercetării românești la dezvoltarea tehnologiei moderne.

Prin patrimoniul său, muzeul nu este doar o arhivă a trecutului academic, ci și un spațiu educativ care evidențiază rolul ingineriei în transformarea societății. Intrarea este liberă, iar vizitatorii pot descoperi aici o parte esențială a istoriei științei și tehnicii românești.