Mănăstirea Podgoria Copou, Iași, România
Mănăstirea Podgoria Copou din Iași, cunoscută și ca „bisericuța dintre vii”, este un lăcaș monahal de maici, ctitorit în 1638 de domnitorul Vasile Lupu. Ridicată inițial din piatră, biserica a fost sfințită de patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului. Legenda spune că, în timpul unei invazii tătare, soția domnitorului, Teodosia, s-a ascuns într-o scorbură de copac, fiind găsită ulterior cu ajutorul câinelui Copou, eveniment care a inspirat numele zonei și construcția mănăstirii.
De-a lungul timpului, mănăstirea a suferit distrugeri și restaurări, fiind reconstruită în 1702 de Constantin Duca și consolidată în 1809 de arhimandritul Serafim. După secularizarea din 1863, a funcționat ca biserică de mir, iar în 2001 a fost reactivată ca mănăstire de maici, primind și al doilea hram, „Duminica Mironosițelor”. Astăzi, obștea este formată din 20 de viețuitoare, conduse de stareța Maria-Magdalena Vrânceanu, și desfășoară activități în ateliere de broderie, croitorie și pictură bisericească.
Situată în Grădina Botanică din Copou, mănăstirea oferă un loc de reculegere și spiritualitate, fiind înconjurată de natură și liniște.
