Lagărul de Exterminare Birkenau Auschwitz II, Oświęcim (Brzezinka), Polonia

Lagărul de exterminare Auschwitz II-Birkenau a fost cel mai mare centru nazist de ucidere în masă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și componenta principală a complexului Auschwitz. Construcția a început în 1941, în apropierea satului Brzezinka, la aproximativ 3 km de lagărul principal Auschwitz I, în Polonia ocupată de Germania nazistă.

Birkenau a funcționat simultan ca lagăr de concentrare, muncă forțată și exterminare, fiind destinat în special implementării „Soluției finale” — planul nazist de exterminare a evreilor europeni. Aici au fost deportați oameni din aproape toate țările ocupate, majoritatea fiind uciși imediat după sosire în camerele de gazare, iar corpurile incinerate în crematorii.

Se estimează că aproximativ un milion de persoane au murit la Birkenau, reprezentând circa 90% dintre victimele întregului complex Auschwitz. Majoritatea covârșitoare au fost evrei, dar au pierit și zeci de mii de polonezi, romi, prizonieri sovietici și persoane de alte naționalități.

Lagărul a fost eliberat de Armata Roșie în ianuarie 1945 și este astăzi un memorial și muzeu dedicat victimelor Holocaustului, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.