Cetatea Ciceului, Bistrița-Năsăud, România

Cetatea Ciceului este o fortăreață medievală situată în vestul județului Bistrița-Năsăud, la intersecția teritoriilor localităților Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgești și Dumbrăveni. Construită la sfârșitul secolului al XIII-lea pe o colină vulcanică de aproximativ 683 de metri altitudine, cetatea ocupa un punct strategic important pentru controlul zonei și apărarea populației locale.

Fortificația a avut de-a lungul timpului un rol militar și administrativ semnificativ, fiind menită să protejeze regiunea de invazii, inclusiv de atacurile tătarilor. În Evul Mediu a făcut parte din comitatul Solnocul Interior și a trecut prin mai multe stăpâniri, inclusiv sub influența regatului Ungariei și a Moldovei.

Cetatea este asociată și cu figura lui Ștefan cel Mare, căruia i-a fost dăruită de Matei Corvin, devenind ulterior un refugiu pentru familia lui Petru Rareș. În 1544, Dieta Transilvaniei a dispus demolarea fortificației, pentru a împiedica reutilizarea ei în scop militar.

Astăzi, din impunătoarea construcție se păstrează doar ruine fragmentare, însă situl rămâne un monument istoric important și un punct de interes pentru turiști și pasionații de istorie medievală. Accesul se face pe jos, printr-un traseu care urcă prin pădure până la Culmea Cetății.